
Este șocant, dar în România vestea creșterii investițiilor este o veste proastă.
Investițiile publice înseamnă achiziții publice, iar acestea se fac EXCLUSIV cu entități aflate pe lista scurtă a decidenților politici. Statisticile UE dau ca medie europeană a furtului cu ocazia achizițiilor publice cifra de 9%. În România, cifra s-a stabilizat, în anii post - pandemici, la 40%. Cea mai mare taxă pe care o achităm nu e tva, acciza, inflația sau PNRR/SAFE. Nț. Cea mai mare taxă este această rată a hoției de 40%. Iar asta se întâmplă doar pentru că există stabilitate și cordon sanitar. Din 2019 încoace au fost 2 președinți de la sau susținuți de penele, 4 premieri penele, un premier psd și 8 miniștri usere care sau ocupat cu achiziția de vaccinuri, PNRR, fondurile de coeziune, SAFE și, mai nou, microcentrale nucleare.
Unul dintre vice-guvernatorii BNR a publicat recent un studiu amplu din care rezultă că împrumuturile făcute, printre altele, pentru achizițiile publice, România achită dobânzi anuale care se ridică la 2,8% din PIB. Dacă estimez eu corect, asta înseamnă peste 12 miliarde de euro pe an.
Tot studiul enunțat arată că, în februarie 2026, scăderea consumului a fost de 6,8%. Printre altele, e din cauza virajului către “investiții” ca cele de mai sus. Pe de altă parte, oamenii sunt nevoiți să se abțină de la consum din motiv de austeritate și sărăcire. Scăderea consumului înseamnă reducerea producției și risc de pierdere de locuri de muncă, dar și scăderea veniturilor bugetare (peste 55% din buget înseamnă venituri din tva și accize, care sunt taxe pe consum), deci creșterea deficitului bugetar.
Sigur că înseamnă și reducerea nivelului de trai, dar nu ne mai luăm noi de la d-astea…
Notă: într-o conversație directă cu vice-guvernatorul am aflat că reculul consumului în mai 2026 e și mai mare, deci riscul de stagflație (inflație mare + recesiune economică + șomaj) este enorm.
Română


