Silegeanu Catalin

Firmele sunt somate, vânate și executate și pentru 50 de bani, statul își amână datoriile oricât are chef. Evident că proiectul de lege prin care AUR voia să responsabilizeze autoritățile contractante a fost respins. Pentru privat, statul are bici. Pentru sine, și-a rezervat indulgență. Noi am propus o regulă elementară într-o țară care pretinde că respectă contractul. Termen de plată de cel mult 30 de zile, factură considerată acceptată dacă nu este contestată motivat în 5 zile lucrătoare, penalități de întârziere, constatare judiciară a recepției când autoritatea tergiversează și certificat de plată restantă cu valoare de titlu executoriu. La Botoșani, consecințele se văd în beton, în tencuială căzută și în anii pierduți. Teatrul „Mihai Eminescu”, Biserica „Sfântul Gheorghe” și Spitalul de Boli Paliative spun același lucru despre felul în care administrația își îngăduie întârzieri pe care nimeni nu le-ar tolera în mediul privat. În Wuhan, un spital de 1.000 de paturi a fost ridicat în 10 zile. În Polonia, 105,6 kilometri de autostradă au fost deschiși după 866 de zile de execuție. Așadar, se poate. Când există autoritate, decizie și răspundere, investiția înaintează. La noi, revoltător de des, semnătura doar amână. De aici trebuie să începem. De la privilegiul prin care statul cere disciplină, dar își acordă imunitate. #CatalinSilegeanu #Senator #Botosani #Romania #fyp

Litrul de motorină standard depășește pragul psihologic de 10 lei, iar statul alege să taie din marja comercială a operatorilor, dar să nu se atingă de propria și cea mai mare componentă din preț, adică acciza și TVA. Ordonanța care declară situație de criză în energie plafonează adaosul comercial la cel mult 50% din media ultimelor 12 luni, restricționează exporturile și livrările intracomunitare și reduce ponderea biocarburantului din benzină. Dar cel mai probabil va produce un efect de bumerang. #catalinsilegeanu #senator #botosani #romania #fyp

Legea pe care am inițiat-o privind recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă a fost adoptată astăzi de Senat cu 98 de voturi din 100. Lege organică, majoritate absolută, susținere aproape unanimă într-un domeniu în care consensul apare foarte rar. Intervenția acoperă falia dintre munca din spitale și modul în care aceasta era recunoscută în lege. Orele de gardă sunt servicii plătite distinct, dar tratate ca și cum nu ar conta în vechime, de parcă medicii ar lucra ca zilieri. În timp, se adună echivalentul a 10–15 ani de experiență care nu cântăresc corect nici în carieră, nici la concursurile pentru posturi. De cel puțin cinci ani, problema este cunoscută și revendicată constant de organizațiile profesionale, inclusiv Colegiul Medicilor. A fost discutată public, susținută, dar amânată de fiecare dată, în condițiile în care România are 3,7 medici la mia de locuitori, mult sub media Uniunii Europene de aproximativ 4,3. Votul de astăzi arată că, atunci când nevoia este clar și nu mai poate fi ocolit, Parlamentul își asumă decizia. Pentru mine, ca inițiator, este un proiect dus până la capăt, iar pentru medici, un motiv în plus să rămână în sistem și să asigure ducă gărzile mai departe, astfel încât spitalele să nu mai rămână fără oameni exact când este cea mai mare nevoie.

Medicii primesc, în sfârșit, ce li se cuvine de drept! Legea care recunoaște gărzile ca vechime în muncă a fost adoptată în Senat cu majoritate absolută, de 98 de voturi din 100! Ani de zile s-a încercat corectarea situației, ani de zile s-a amânat decizia, până când am depus inițiativa și am insistat asupra ei în fiecare etapă. În sfârșit, rațiunea a fost mai presus de mizele politice!

Bugetul pare închis, dar dacă pătrundem dincolo de cifre vedem că lipsește un X din ecuație. Am vorbit despre economii invocate din reforma pensiilor speciale care nu sunt încă sigure, în condițiile în care impactul estimat este de circa 1 miliard de euro pe an, dar și despre banii din PNRR care apar în calcule ca și cum ar fi deja încasați. În realitate, România mai are de absorbit peste 10 miliarde de euro în doar cinci luni, iar cursa este ca și pierdută din cauza jaloanelor ratate. Cât din acest buget este construit pe bani reali și cât pe speranțe? Și cine plătește diferența dacă sumele nu se confirmă? Vă invit să urmăriți episodul și să trageți propriile concluzii. #10_minute_de_adevăr #episodul_3

Duminica, la Agafton, oamenii vin la biserică așa cum au făcut din bătrâni, cu gândul la slujbă și la rânduiala care ține comunitatea unită. Acolo s-a muncit în timp, la restaurare și la pictură, iar grija pentru întreținere înseamnă ca tot efortul depus să nu se risipească. Am susținut în Parlament un amendament prin care 100.000 de lei ar fi ajutat parohia să ducă mai departe lucrările și viața liturgică. Amendamentul a fost respins, deși suma este mică la nivel de buget și mare pentru oamenii locului. Știu cât înseamnă biserica pentru o comunitate și cât de ușor se pierde ce s-a zidit cu trudă dacă lipsește sprijinul. Voi continua să caut soluții pentru parohia din Agafton, cu gândul că lucrurile începute cu credință trebuie duse până la capăt.

Peste 1 milion de lei ajung în județul Botoșani în urma amendamentelor pe care le-am depus și susținut în Parlament, bani care merg către primării pentru a duce mai departe proiecte deja începute. Comunele Adășeni și Trușești primesc câte 350.000 de lei, iar pentru Bucecea, Cândești, Cristești, Dersca, Lunca, Nicșeni și Vârfu Câmpului am obținut încă 350.000 de lei, împărțiți egal, câte 50.000 de lei pentru fiecare administrație care a avut nevoie de sprijin. Nu sunt sume spectaculoase, dar contează când bugetele locale sunt tot mai constrânse și loc pentru investiții abia se mai găsește, contrar declarațiilor unor colegi care vorbesc despre bani suficienți și „gestionare corectă”. În realitate, 90% din fonduri se duc pe asistență socială și transportul elevilor, iar pentru dezvoltare rămân puține resurse. Așa că orice sumă suplimentară înseamnă lucrări care nu se opresc și investiții care nu se degradează din lipsă de cofinanțare. Exact aici se împotmolesc cel mai des proiectele locale, la diferențe mici de bani care, în practică, decid dacă merg mai departe sau rămân la stadiul de șantier abandonat. Am susținut amendamente pentru toate administrațiile care mi-au semnalat nevoi, inclusiv pentru localități conduse de PSD și PNL. Nu a fost o decizie comodă în interiorul grupului parlamentar, dar este direcția în care aleg să merg. Pentru mine, interesul județului Botoșani nu se negociază în funcție de culoarea politică, iar oamenii nu trebuie împărțiți în funcție de cine le conduce primăria. Asta înseamnă să înțelegi și să-ți asumi rolul de parlamentar până la capăt. Să îți susții pozițiile la București, dar în același timp să cauți soluții pentru fiecare comunitate care are nevoie de sprijin. Diferența se simte în modul în care alegi să acționezi, ca om de partid sau ca om de stat. Iar eu am hotărât să reprezint întreg județul, nu doar o tabără. #catalinsilegeanu #senator #botosani #romania #fyp

După zile și nopți de scandal și acuzații reciproce, Coaliția a închis bugetul exact așa cum și l-a dorit, cu banii împărțiți politic și cu „ajutoare” gândite să închidă gura nemulțumiților. S-au mutat sume, s-au inventat surse și s-au reciclat promisiuni, dar rezultatul rămâne un buget construit pentru echilibru de putere, nu pentru bunăstarea românilor. AUR a propus un buget alternativ, în aceleași limite de deficit sau chiar mai jos, dar care tratează românii cu respect, nu ca pe niște cerșetori ținuți în viață cu firimituri. Evident, nu le-a convenit o propunere care le răpește ocazia de a exploata și capitaliza politic sărăcia.

PSD joacă dublu cu o naturalețe revoltătoare. A votat împotriva proiectului meu de scutire a CASS pentru persoanele vulnerabile, apoi a furat ideea și a strecurat-o într-un „pachet social” băgat în Legea bugetului, unde nici măcar nu ai voie să modifici Codul fiscal. Exact același joc îl face și cu prețurile la carburanți. Prin Ciolacu critică lipsa plafonării și se dă apărătorul românilor, dar în același timp își construiește „generozitatea” din banii încasați în plus din scumpiri. PSD fie trăiește din minciună patologic, fie are dublă personalitate! #catalinsilegeanu #senator #botosani #romania #fyp

Cu o mână vă dau, cu două vă iau! „Pachetul social” al PSD este plătit din scumpirile la pompă! Am depus, în septembrie 2025, primul proiect pentru scutirea de CASS a persoanelor vulnerabile, înainte ca PSD să descopere subiectul în plin sezon de buget. PSD a votat împotriva lui în comisii și în Senat, apoi a preluat ideea, a copiat-o și a mers în paralel cu un proiect duplicat. Simultan, l-au ținut strategic în sertarele Camerei Deputaților și l-au împins în „pachetul social” pentru 2026, pe gâtul Guvernului. Una din două trebuie să iasă, asta este tactica din spatele lamentărilor că alții „blochează sprijinul”. Pentru 2,8 milioane de pensionari apare un ajutor temporar de aproximativ 2,35 miliarde lei, pentru familii vulnerabile încă 1,1 miliarde lei, dar finanțarea vine din două surse care spun totul despre cinismul partidului: 1,3 miliarde lei sunt trecuți din „recuperări” de arierate, adică bani care încă nu există, și încă 1 miliard lei vine din TVA suplimentar din SCUMPIREA CARBURANȚILOR. Asta înseamnă că ajutoarele discreționare propuse de PSD sunt plătite din prețurile de la pompă, unde statul încasează peste 60% din fiecare litru. „Generozitatea” lor vine din sărăcirea românilor care fac naveta zilnic între casă și locul de muncă! „Cu o mână vă dăm, cu două vă luăm”, exact rețeta după care statul s-a umflat nestingherit sub dirijarea PSD. În plus, vor folosi și banii pe care statul ar fi trebuit să îi plătească magistraților în urma proceselor pierdute. În tot acest timp, PSD joacă un dublu rol. Marius Budăi plânge teatral pe umărul mamelor și pensionarilor, în timp ce Sorin Grindeanu vorbește despre „noua majoritate” și amenință că bugetul poate fi blocat. Ei încă nu pricep că bugetul nu este al PSD, este al României! Să transformi 2,8 milioane de pensionari și familiile vulnerabile în monedă de schimb într-un șantaj politic este un joc cinic și murdar! Banii românilor și creditele țării sunt tratate ca un buget de campanie, din care se împart promisiuni și ajutoare din interes politic! PSD joacă pe datorie publică, pe inflație, pe speranța oamenilor... și pare să câștige!

Avem cele mai mari prețuri din istorie la pompă, cu motorina urcând spre 10 lei pe litru, după o serie de scumpiri de la o zi la alta. Am întrebat Consiliul Concurenței dacă, într-o piață dominată de câțiva jucători mari, există riscul ca prețurile să fie negociate între protagoniști. Răspunsul a fost previzibil. Monitorizare, evaluare, sancțiuni posibile. Nimic despre marje, nimic despre concentrarea pieței, nimic despre diferența dintre cost și preț. Realitatea este că instituția știe foarte bine cum arată piața. Într-un răspuns parlamentar din decembrie 2025, Consiliul descria piața carburanților ca având „o structură oligopolistică stabilă”, dominată de câțiva operatori mari, iar în 2019, conducerea instituției semnala că există un jucător care dă tonul în distribuție. Cu alte cuvinte, discutăm de ani de zile despre o piață concentrată, iar astăzi ni se spune că totul este „în linie cu evoluțiile internaționale”. Mai este o contradicție flagrantă. Ministrul Energiei a declarat că România are rezerve pentru aproximativ cinci luni în scenariu extrem. În același timp, Asociația „Energia Inteligentă”, condusă de fostul președinte CA Romgaz, indică aproximativ 45 de zile de stocuri interne și încă 45 de zile de stocuri în afara țării. Datele oficiale arată că 26% din motorina importată provine din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, prețurile cresc imediat, deși stocurile existente în piață au fost achiziționate anterior, la alte niveluri de preț. Iar Consiliul Concurenței nu miroase nicio speculă! În tot acest timp, statul vorbește despre intervenții după ce tot el a crescut acciza de la 1 ianuarie 2026, până la 3,06 lei pe litru la benzină și 2,80 lei la motorină. Taxele și accizele actuale reprezintă între 55% și 70% din prețul final plătit la pompă. Prima măsură de bun-simț ar fi fost revenirea la nivelul anterior al accizei. În schimb, avem o piață concentrată, prețuri în urcare și un stat care încasează prea mult și reacționează prea târziu. Consiliul Concurenței susține că nu va ezita să aplice amenzi de până la 10% din cifra de afaceri jucătorilor care distorsionează piața. Sper să se țină de cuvânt și să nu ignore eventuale dovezi, pentru că în astfel de momente se vede dacă într-adevăr supraveghezi piața sau doar o descrii. #catalinsilegeanu #senator #botosani #romania #fyp

Țara arde și Coaliția se piaptană! Dezbaterile pe buget sunt blocate în Parlament, după ce PSD s-a supărat că nu mai poate umfla deficitul ca pe vremea lui Ciolacu, și-a strâns jucăriile și s-a apucat de lamentări pe Facebook. România riscă să intre într-un vid funcțional! PSD amenință că nu mai votează bugetul, adică tratează banii românilor ca pe o monedă de schimb în negocieri politice. Aici se ajunge când poporul tolerează prea mult! Halal guvernare! #catalinsilegeanu #senator #botosani #romania #fyp

Te uiți la coaliția de guvernare și ai impresia că asiști la o ceartă între copii de grădiniță, când fiecare încearcă să-i fure bomboana celuilalt. Ăștia fac rocadă între premieri, predau deficitul și bugetul de la unul la altul și nici în ultimul ceas nu s-au pus de acord pe pensii și pe ajutoarele sociale! Coaliția de guvernare nici nu mai are nevoie de opoziție! Ei singuri și-o fac! #catalinsilegeanu #senator #botosani #Romania #fyp

Îl salut pe domnul Nicușor Dan, sper că se simte bine în atâta „austeritate”. Bugetul Administrației Prezidențiale crește cu 44% în 2026, pentru că cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează cu 20 de milioane, iar salariile sar cu peste 20%. #catalinsilegeanu #senator #Botosani #Romania #fyp

Ieri am plecat din Senat la ora 21, după maratonul de dezbateri pe Legea bugetului de stat pe anul 2026, propus cu o întârziere nepermis de mare. În comisii am mers cu anexele bugetare citite atent și cu cifrele în față. Am întrebat Ministerul Economiei de ce lansează programe de sprijin pentru IMM-uri dacă, paradoxal, nu alocă niciun leu la plată în 2026. La Transporturi am chestionat diferența dintre creditele de angajament de aproape 110 miliarde lei și cele doar 42 miliarde lei credite bugetare, care înseamnă proiecte promise mult peste capacitatea statului. La Energie am adus în discuție saltul bugetar de la 5 la aproape 20 miliarde lei, în condițiile în care în infrastructura de stocare și în regenerabile nu se investește mai nimic. Bugetul este al contribuabililor și trebuie socotit până la ultimul bănuț! În paralel, am depus amendamente pentru județul Botoșani. Șapte administrații locale au proiecte importante în derulare, dar se lovesc de problema contribuției proprii. Fără un minim sprijin, investițiile riscă să rămână blocate sau să întârzie ani de zile. De asemenea, am susținut și suplimentarea alocării pentru centura ocolitoare a municipiului Botoșani, un alt proiect așteptat de mult timp. Un buget nu ar trebui votat pe încredere oarbă sau din inerție politică. Înainte de a ridica mâna, fiecare parlamentar ar trebui să știe ce conțin anexele, unde merg banii și ce efecte produc deciziile luate. Altfel, riscă să devină doar pionul unor negocieri purtate în altă parte. Eu cred că rolul nostru este să citim, să întrebăm și să apărăm interesele oamenilor care ne-au trimis acolo.