Aris Totle 🇪🇺

@Lordul_C Care "democratic" nenea? Prostul asta de ales AUR crede că parlamentul României este o adunătură de mașini de vot. Nu realizează că nu aveam nevoie de parlament daca conduceau direct șefii de partide alese?

să avem o schimbare de putere… democrația înseamnă alternanță la putere, așa că trebuie să facă lucrul democratic și să ne lase să guvernăm… să asculte votul oamenilor. Oamenii il vor pe Simion premier.

@Ellunes Koler asta trebuie băgat un pic sub lupa văd....

@Ellunes Am crezut că e fake. Dar nu. Asta scrie și e vizibil și astăzi: aducă nici nu s-a sesizat....

Râde tot internetul de postarea deputatului AUR de Mehedinti. Foarte supărat că i se cere să voteze după propria conștiință. El poate vota doar cum îi cere șeful de partid. (Lucian Apostol / FB)

@derapaje Plm. E și o emisiune la televizor cu din astea. Doar că nu e pe Irealitatea....

Globangii, o lista va rog?

@Alexandruuu14 @derapaje @bogdanlupea93 Așa ti-@ făcut ție UE?

@derapaje @bogdanlupea93 Vă spun eu la ce ajută. La manipularea populației spre domesticire astfel încât scopul devine colectarea resurselor unei țări atât umane cat și minerale naturale sau artificiale/ produse. Schimb pe schimb, eu îți dau muie tu îmi sugi pula.

@vatif @Espedalus Tu nu înțelegi că Simion nu a performat deloc? Singurele lui performante sunt niste minciuni cât casa?

@Espedalus Bai idiotule idolul tau Ilie saracie impreuna cu USR a performat atat de bine incat in ultimele 3 trimestre romania a inregistrat crestere de inflatie. Practic suntem in recesiune. Esti debil la cap? Ce vina are AUR la cat de prost a guvernat Ilie Bolovan cu guvernul lui userist

Vreau să văd un economist care susține ce livrează AUR...Niciunul. Urmează de plătit facturi, salarii, pensii, programe etc. PSD știm: fură. Ce program economic are AUR: case la 35.000 €? Doar niște agitatori care dau foc la casă. Anul 2008 e mic copil, pe lângă ceea ce vine.

@athiestboi How about the rest? That 2/3 of world population who do not believe in Christ? How they survive?

So how do Atheist survive without the fake Jesus ?

@BUCUREXXI @ak24ro @koalarotm E ăla cu zborul Nordis la care ajungea o parte a șpagii din cutia de pantofi...

@ak24ro @koalarotm Grindeanu e ala cu spaga in cutia de pantofi sau cu zborul in avionul Nordis?Doar intreb…

Ce ar arăta adevăratele sondaje: ”Bolojan este în topul încrederii, are de trei ori mai mult decât Grindeanu”. Cifrele dezvăluite de Primarul Capitalei aktual24.ro/ce-ar-arata-ad…

@SaltyGoat17 I love animals that eat meat.

As I sit here eating leftover ribs for breakfast while petting my dog…

@Doar_Romania Altul: x.com/i/status/20505…

Nu ai ce sa ii spui unei asemenea persoane 😏

@Vasile_Culidiuc O întrebare simplă: înainte de alegeri, cu cine ți-a spus că lupta cei doi? Și acum cu cine lupta? Cum se numește când îl îmbrățișezi și te aliezi cu cel cu care ai anunțat că lupți? Acum ai înțeles? Daca nu, atunci du-te la psiholog. Ai probleme mari de percepție a realitatii.

Băi, explicați-mi și mie de ce Georgescu și Simion sunt trădători? Eu nu înțeleg. Văd mulți proști care behăie sloganul acesta. Am impresia că oligofrenii nu știu ce înseamnă trădător. Statul Paralel, CNA și o parte din servicii au trecut la cenzură.

@Doar_Romania Cunoaștem foarte bine sentimentul.

@MirceaStefan7 Ce-i? Te-ai îmbufnat că ți-am stricat "demonstrația"? Of. Poate data viitoare te gândești la niste demonstrații care stau in picioare.

@aristroolte Alta era ideea dar văd că ție îți place să faci dialog doar în direcția care vrei tu 😂😂😂

Iată un exemplu de privatizare, deci omul a luat Intrepiderea "Semănătoarea", cu prețul a 35 de combine și avea 80 in stoc 😂😂😂 Acum e prezentat că mare investitor, ba mai mult pe terenul fostei întreprinderi face și el blocuri 😂😂😂

@MirceaStefan7 A fost evaluat ulterior la sute de milioane pentru că România a intrat în UE. UE nu ne primea cu gauri din acelea, fara fund. Cu alte cuvinte, daca nu astupam găurile economice, nu creștea nici prețul imobiliarelor. Eram un fel de Belarus.

@aristroolte Toate fabricile au fost afundate in datorii pentru a putea fi luate pe bani de nimic, uite am căutat un pic de curiozitate și am dat de asta! Mai erau și utilajele valori, sau nu? Oricum vrei sa o dai, tot manevră a fost!

@MirceaStefan7 Ai prezentat ce ți-a convenit. Erau și alte articole din presa economică ce spuneau că producția era închisă de luni de zile, că erau în datorii până în gât. Dar tu ai văzut că erau 80 combine pe stoc. Pe care, ca tot veni vorba, nu le dorea nici un cumpărător.

@aristroolte Eu am prezentat un articol de presă, probabil tu știi mai bine detaliile, ce datorii, ce anotimp era, dacă era soare sau ploaie...

@mrguleagulea @YouTube De ce nu te duci tu pe litoral pe vremea asta? Afara sunt 6 grade, ploua și bate vântul iar tu mă întrebi de ce nu mă plimb pe faleza Marii Negre? Ba, ești tâmpit?

Turismul în România este mort youtu.be/yQP6Jjw-qdg?is… via @YouTube Sursa : Bobby D

@SilviaUscov Nu e încălcare GDPR. Parlamentari = persoane publice. Email public + comunicare instituțional. Nu există obligația de a folosi doar @cdep/@senat. Un email ≠ prelucrare excesivă. A trimis email nu a prelucrat date. „Bara” e irelevant. Restul: interpretare superforțată.

@SilviaUscov "faptul că o adresă de e-mail a fost publicată pe Facebook sau pe site-ul Parlamentului nu echivalează cu un consimțământ general pentru orice reutilizare ulterioară." Dar cu ce echivalează? De ce au pus acea adresă acolo dacă nu cu scopul de a fi folosita ulterior?

Despre e-mailul VP Oana Gheorghiu către parlamentari și de ce ridică o problemă reală de protecție a datelor Joi seară, vicepremierul României, doamna Oana Gheorghiu, a transmis un mesaj de la cabinetul său din Palatul Victoria către parlamentari, în contextul votului pe moțiunea de cenzură apropiat în Parlament. Mesajul nu a fost trimis pe adresele oficiale ale acestora, cele cu extensiile @cdep.ro și @senat.ro, ci pe adresele de e-mail personale — de tip Gmail, Yahoo și altele asemenea. Unele dintre acele adrese figurează pe paginile oficiale ale Camerei Deputaților sau ale Senatului, însă altele nu, ceea ce ridică întrebarea de unde au fost obținute. Posibil de pe paginile de Facebook ale parlamentarilor, posibil din alte locuri publice de pe internet, posibil chiar primite pe filieră internă de la Parlament. Nu știm. La prima vedere pare un detaliu tehnic. În realitate, este o problemă serioasă de protecție a datelor cu caracter personal. Punctul de plecare este simplu: o adresă de e-mail personală rămâne o dată cu caracter personal, chiar dacă apare într-o postare publică pe Facebook sau pe site-ul Parlamentului. Faptul că poate fi găsită online nu o transformă într-un bun comun la care orice instituție se poate servi după bunul-plac. GDPR cere ca orice prelucrare, inclusiv simpla folosire a unei adrese pentru a trimite un mesaj, să aibă un temei legal, să fie necesară pentru un scop precis și să respecte obligația de transparență față de persoana vizată. Prima problemă este absența unui temei juridic clar pentru folosirea adreselor private. Aici GDPR este chiar mai strict cu autoritățile publice decât cu privații: așa-numitul „interes legitim” din art. 6 alin. (1) lit. f), pe care un privat îl poate invoca relativ ușor, nu se aplică autorităților publice în îndeplinirea atribuțiilor lor. Cu alte cuvinte, Guvernul nu se poate ascunde după argumentul „am avut un interes legitim să le scriu”. Trebuie să arate exact pe ce se sprijină: o obligație legală, o sarcină de interes public sau exercitarea autorității publice. Și nu este suficient să existe un temei generic, formulat pe trei rânduri, trebuie demonstrat concret de ce folosirea adreselor personale, în locul celor oficiale, era necesară pentru atingerea scopului. De vreme ce există canale instituționale ale Camerei Deputaților și Senatului, create tocmai pentru comunicarea cu parlamentarii în calitatea lor oficială, justificarea folosirii adreselor private devine ne-necesară. De aici decurge a doua problemă: principiul minimizării datelor. GDPR cere ca un operator să prelucreze numai datele strict necesare pentru scopul declarat, nimic în plus. Dacă mesajul vicepremierului era unul instituțional, despre o procedură de vot, atunci folosirea adreselor personale, în loc de cele oficiale, dedicate tocmai acestui tip de comunicare, depășește ceea ce era necesar. Nu contează că adresele puteau fi găsite ușor; contează dacă, pentru scopul respectiv, erau indispensabile. Este greu de susținut că da. A treia problemă privește modul în care au fost obținute adresele. Dacă unele dintre ele au fost luate de pe Facebook, de pe pagini publice sau primite de la Parlament, intervine art. 14 din GDPR, care impune obligația de informare atunci când datele nu sunt obținute direct de la persoana vizată. Dna VP Gheorghiu trebuie să spună ce prelucrează, în ce scop, pe ce temei și, foarte important, din ce sursă, inclusiv dacă sursa este una publică. CJUE a tranșat acest aspect în cauza Bara, unde a reținut că transmiterea de date între două autorități publice și prelucrarea lor ulterioară nu sunt compatibile cu cerințele de informare dacă persoanele vizate nu au știut despre ele și dacă nu există o bază legală publică și clară. Este exact tipul de raționament care se aplică aici. Trebuie spus apăsat un lucru, pentru că în dezbaterea publică se confundă des: faptul că o adresă de e-mail a fost publicată pe Facebook sau pe site-ul Parlamentului nu echivalează cu un consimțământ general pentru orice reutilizare ulterioară. „Era pe internet” nu este un argument juridic. În logica GDPR, sursa publică este doar un element de transparență, nu o derogare de la legalitate, nu o scutire de la principiul minimizării și nu o acoperire pentru lipsa informării. În esență, problema nu este că vicepremierul a vrut să comunice cu parlamentarii. Comunicarea instituțională este firească, ba chiar de dorit. Problema este că o autoritate publică a folosit date de contact personale fără să arate, în mod transparent, pe ce temei legal a făcut-o, de ce nu erau suficiente adresele oficiale și cum a ajuns în posesia acelor adrese atunci când ele nu apar în spațiul public al Parlamentului. Acesta este, până la urmă, miezul problemei: faptul că o instituție a statului a tratat ușor o obligație pe care GDPR o așază chiar mai apăsat în sarcina autorităților publice decât în sarcina oricărui privat.